Pelerinaj la Muntele Athos - ghid complet pentru pelerinul român

Sfântul Munte Athos este, de peste o mie de ani, inima vie a monahismului ortodox - o peninsulă din nordul Greciei închinată în întregime Maicii Domnului și numită de credincioși „Grădina Maicii Domnului". Aici, douăzeci de mănăstiri și o mulțime de schituri și chilii păstrează o rânduială de rugăciune neîntreruptă. Pentru mulți pelerini români, e cel mai dorit drum dintre toate. Iată ce trebuie să știi înainte să pleci.

Ce este, de fapt, Muntele Athos

Athosul este o peninsulă din Halkidiki, în nordul Greciei, care se termină cu un vârf de peste 2.000 de metri. Din punct de vedere bisericesc e o republică monahală autonomă, condusă de Sfânta Chinotită, cu centrul la Karyes. Cele 20 de mănăstiri principale sunt așezate într-o ierarhie veche, în fruntea căreia stă Marea Lavră, ctitorită în anul 963 de Cuviosul Atanasie Athonitul.

Viața de aici curge după calendarul vechi (iulian), iar în multe mănăstiri ziua se măsoară încă după ceasul bizantin. Pentru pelerin, asta înseamnă slujbe lungi, începute noaptea, și o liniște pe care n-o mai găsești în alt loc.

Diamonitirionul - permisul fără de care nu intri

Athosul nu se vizitează ca un obiectiv turistic obișnuit. Ai nevoie de un permis special, numit diamonitirion, eliberat de Biroul de Pelerini (Grafeio Proskiniton) din orășelul Ouranoupoli, la poarta peninsulei. Câteva lucruri esențiale:

• Rezervarea se face din timp. Numărul de permise pe zi este limitat - în jur de 100 de locuri pentru pelerinii ortodocși și mult mai puține pentru cei de altă confesiune. În posturi și de sărbători mari, locurile se ocupă cu săptămâni înainte.
• Ai nevoie de un act de identitate - pașaport sau carte de identitate - cu care ridici diamonitirionul în dimineața plecării.
• Permisul standard e valabil patru zile. Se poate prelungi de la Karyes, dacă vrei să rămâi mai mult.

Aici se complică lucrurile pentru cei care merg singuri prima dată: rezervarea, programul vaporului și cazarea la mănăstiri cer telefoane și o limbă străină. De aceea mulți pelerini români aleg să meargă cu un grup organizat, unde toate acestea sunt deja aranjate. Scrie-ne și îți spunem cum se poate.

Cum ajungi la Athos

Drumul clasic trece prin Tesalonic, cel mai apropiat oraș mare cu aeroport, de unde se merge cu mașina circa două-trei ore până la Ouranoupoli. De aici mai departe se intră doar pe apă:

• Din Ouranoupoli pleacă vaporul spre Dafni, principalul port al Athosului, pe coasta de apus. De la Dafni urci apoi spre Karyes și spre mănăstiri cu microbuzul.
• Pentru mănăstirile de pe coasta de răsărit (între care și schiturile românești) se folosește adesea o ambarcațiune de coastă sau plecarea dinspre Ierissos.

În interiorul peninsulei te muți de la o mănăstire la alta fie cu microbuzul pe drumurile de pământ, fie pe potecile vechi, pe jos, fie cu vaporașul de-a lungul țărmului. Distanțele par mici pe hartă, dar terenul e muntos, așa că o zi încape, realist, o mănăstire sau două.

Așezămintele românești de la Athos

Prezența românească la Sfântul Munte e veche și puternică. Pentru un pelerin din țară, ele sunt adesea inima drumului, pentru că aici se slujește în limba română:

• Schitul Prodromu. Cel mai mare așezământ românesc, în partea de răsărit a peninsulei, în apropierea Marii Lavre. Aici se află icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Prodromița".
• Schitul Lacu. O obște românească aflată sub ascultarea Mănăstirii Sfântul Pavel, cu mai multe colibe risipite pe coastă, locuite de monahi români.
• Chiliile românești - între care vestita Chilie Colciu, legată de pomenirea părintelui Dionisie Ignat, un mare duhovnic ascultat de pelerinii români.

Mănăstirile pe care merită să le ai pe listă

Pe lângă așezămintele românești, câteva dintre marile mănăstiri se află pe traseul aproape oricărui pelerinaj:

• Marea Lavră - prima în rang, ctitoria Cuviosului Atanasie Athonitul.
• Vatoped - una dintre cele mai mari și mai bogate în odoare și icoane, între care „Paramythia" (Mângâietoarea).
• Iviron - unde se păstrează icoana Maicii Domnului „Portărița" (Panaghia Portaitissa), una dintre cele mai cinstite din toată ortodoxia.
• Hilandar (sârbească) și Sfântul Pantelimon (rusească) - pentru a vedea că Athosul e casa întregii ortodoxii, nu doar a unui neam.

De ce nu au voie femeile - și ce pot face totuși

Întreaga peninsulă este închinată Maicii Domnului, cinstită aici drept singura ocrotitoare. Din această închinare vine avatonul, rânduiala veche de secole care oprește intrarea femeilor în Sfântul Munte. Regula e respectată și astăzi, fără excepții, de toate cele 20 de mănăstiri.

Asta nu înseamnă că femeile rămân cu totul departe de Athos. Din Ouranoupoli pleacă croaziere care înconjoară peninsula la distanța îngăduită de pe mare, de unde se văd mănăstirile cocoțate pe stânci, deasupra apei. Multe familii aleg de aceea un pelerinaj în nordul Greciei în care bărbații intră în Sfântul Munte, iar restul grupului vizitează între timp mănăstirile de la Meteora, Tesalonicul cu moaștele Sfântului Dimitrie și coasta, urmând să se reîntâlnească după.

Sfaturi practice pentru drum

• Pregătește-te din timp. Rezervarea diamonitirionului și a cazării nu se face în ultima clipă, mai ales în post.
• Ținută cuviincioasă, pantaloni lungi. În Sfântul Munte nu se intră în pantaloni scurți, iar înotul și fotografierea monahilor nu sunt îngăduite.
• Bagaj ușor și încălțăminte bună de drum. Vei merge pe poteci pietruite, în urcuș.
• Respectă programul. Slujbele încep noaptea; trapeza are ore fixe. Te potrivești tu după mănăstire, nu invers.
• Mergi cu duh de pelerin, nu de turist. Athosul nu e un muzeu, ci un loc de rugăciune viu.

Pe scurt

Un pelerinaj la Muntele Athos cere puțină pregătire - un permis, un drum pe apă și răbdarea de a intra într-o rânduială veche - dar răsplata e pe măsură: câteva zile în „Grădina Maicii Domnului", la schiturile noastre românești și la marile lavre ale ortodoxiei. Dacă vrei să faci acest drum fără grija formalităților, a vaporului și a cazării, îl pregătim împreună.